Legislatie feroviara

CFR SA, compania de stat a cărei politică este închirierea căii ferate către firme private deoarece acestea ar fi mai eficiente a cheltuit în şapte ani doar 4,5% din banii acordaţi de Banca Europeană de Investiţii pentru repararea liniei ferate Curtici-Simeria.

 

Compania Naţională de Căi Ferate din România CFR SA, firma de stat ce are în gestiune cei 15.000 de kilometri de cale ferată, a cheltuit doar 4,5% dintr-un împrumut de 300 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) României pentru modernizarea celor 185 de kilometri dintre Curtici (Arad) şi Simeria (Hunedoara). Odată pierduţi banii BEI pentru repararea liniei, Ministerul Transporturilor s-a văzut nevoit să apeleze după 2007 la fondurile nerambursabile ale UE, chiar dacă aceşti bani putea fi folosiţi pentru alte proiecte importante, precum construirea de autostrăzi. Concluziile privind împrumutul BEI figurează într-un raport preliminar al Curţii de Conturi a României (CCR). Instituţia a analizat în perioada ianuarie-mai 2012 modul în care CFR SA a folosit două împrumuturi luate de la Banca Europeană de Investiţii, unul pentru creşterea vitezei de circulaţie pe Curtici-Simeria până la 160 kilometri la oră, al doilea pentru a doua etapă de modernizare a căilor ferate din România.

 

Istoria contractului Curtici-Simeria

Contractul de finanţare, în valoare de 300 milioane euro, a fost semnat de BEI şi România în 2005, fiind ratificat de Parlament în 2006. Costul total al proiectului a fost stabilit la 828,98 milioane euro, contribuţia statului fiind de 528,98 milioane euro. Iniţial s-a prevăzut ca lucrările de modernizare să permită o viteză de circulaţie a trenurilor de călători şi marfă de 120 de kilometri la oră, după care, în 2008, au fost modificaţi parametrii tehnici ai proiectului astfel încât viteza trenurilor de călători să crească la 160 kilometri la oră.

În vederea demarării lucrărilor propriu-zise, în 2007 CFR SA a încheiat cu firma germană Poyry Infra GmbH un contract de proiectare şi asistenţă cu o valoare de 13,98 milioane euro. Pe baza proiectului, CFR SA urma să organizeze licitaţia pentru lucrări şi să monitorizeze progresele constructorului. Pretextul umflării facturii de plată a fost creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor de la 120 kilometri la oră la 160 kilometri la oră. ­­­­Modificarea parametrilor a fost cauza semnării unui amendament - act adiţional care prevedea majorarea valorii cu 6,89 milioane euro (49%), până la valoarea finală de 20,88 milioane euro. CCR consideră că persoana responsabilă de majorare este Ioan Valeriu Trică, directorul general al CFR SA, numit de fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu.

Potrivit contractului iniţial, suma de 13,98 milioane euro includea şi serviciile de asistenţă tehnică prestate de Poyry Infra GmbH. Amendamentul semnat afirmă însă că acestea trebuie plătite din contractele de lucrări propriu-zise, dar nu prevede, cum ar fi normal,   o diminuare corespunzătoare a valorii contractului semnat cu Poyry cu contravaloarea acestor servicii. „CFR SA a majorat nejustificat preţul contractului cu valoarea estimată de 5,43 milioane euro (...) valoarea estimată cu care trebuia majorat preţul contractului (...) este de 1,46 milioane euro", afirmă Curtea de Conturi. Potrivit raportului CCR, Poyry a încasat până acum 13,48 milioane euro, adică aproape întreaga valoare a contractului iniţial, deşi acesta includea şi servicii de asistenţă tehnică ce puteau fi prestate de abia după selecţia constructorului, care nu a avut loc. CFR SA a plătit pentru proiectare de 3,5 ori mai mulţi bani faţă de suma alocată iniţial, afirmă CCR.

Raportul mai conţine şi o analiză a unui alt împrumut acordat tot de BEI, de data aceasta în valoare de 15 milioane de euro, destinat, printre altele, „creşterii nivelului servicilor de transport pentru călători". Şi în acest caz CCR a observat mai multe nereguli. CFR SA a plătit echipamente care nu fuseseră livrate, iar cele care au fost livrate au fost uneori respinse de regionalele beneficiare ale CFR ca urmare a deficienţelor echipamentelor. În plus, CFR a folosit banii BEI pentru a constitui depozite proprii bancare, a plătit băncilor comisioane mai mari decât cele convenite iniţial, nu a executat scrisorile de garanţie deţinute.

Angajaţi ai CFR implicaţi în nereguli, chestionaţi de CCR asupra acestora, au răspuns fie că aşa au primit dispoziţii de la directorii generali, fie că faptele nu sunt în zona lor de competenţă. Cristian Ghibu, noul director general al CFR SA, membru al PNL, pus în funcţie de ministrul Ovidiu Silaghi, nu a putut fi contactat ieri telefonic, deşi i s-a lăsat un mesaj pe mesageria mobilă.   

Articol de: DORU CIREASA

Sursa: romanialibera.ro