Legislatie feroviara

Glasul eternitatiiPrin ploi de seri, apirnse de apusul soarelui, viata noastra e ca o lacrima varsata in paradis. Am dreptul sa fiu stapana singuratatilor mele, sa-mi plimb degetele pe coardele invizibile ale harpei numita inima, dar oare pot smulge limbile neintelese ale orologiului numit TIMP? Ploua cu secunde inchipuite iar timpul parca recita poeme de iubire. Dureri cu plete rasfirate leagana visele noastre, ca intr-o subtila fluturare de frunze, aripi, doruri si stele. Timpul se masoara in batai de inima cautand dezlegarea la suferinta. Nu sunt mai saraca cu nimic, acelasi suflet il port zi de zi cu mine si, de cele mai multe ori, timpul curge si ia cu el tot ce este amar si sfarsit. In cercul vietii fiecare clipa poarta in ea valoare de miracol, iar noi oamenii, suntem cuvinte rostite la intamplare, asternute pe pagini de suflet. Clipa, opreste-te un minut, te rog, intarzie putin, esti atat de frumoasa! Nu va temeti de clipa, asa canta glasul eternitatii.